Estimările de recoltă din 2025 indică o recuperare semnificativă a pierderilor de anul trecut: 4,1 milioane de hectolitri, conform cifrelor publicate recent de OIV, cu un milion de hectolitri (29%) mai mult decât în 2024. Cifra rămâne mai mică decât recordul din 2023, de 4,6 milioane de hectolitri, dar este, totuși, cu 3% mai mare decât media ultimilor 5 ani.
Ploile de toamnă au ajutat enorm podgoriile din majoritatea zonelor, restabilind echilibrul musturilor, care au ajuns la concentrații de zaharuri care permit producerea de vinuri de 11,5-13,5% vol.alc, în ton cu preferințele în creștere pentru alcool mai redus. Diferențele destul de mari de temperatură dintre zi și noapte, uneori de peste 10 grade, într-o toamnă lungă și blândă, au ajutat la concentrarea aromelor. Spre deosebire de mulți dintre ultimii ani, se poate spune că maturitatea aromatică și cea de zaharuri a strugurilor au fost atinse simultan, în multe părți din țară.
DOBROGEA
Domeniul Bogdan, recoltă mai mică decât în 2024
La Domeniul Bogdan, în Murfatlar, după cum am mai povestit la începutul campaniei, au existat pierderi semnificative la soiurile cu înflorire timpurie, mai ales la Sauvignon blanc, din cauza a două valuri de ger din aprilie.
„Avem o recoltă cu 20% sub cea din 2024. Seceta a continuat, stresul pedologic este instalat de 3-4 ani, deci ne așteptam la creșteri mai mici, dincolo de practicile bio din fermă, care deja înseamnă o producție mai mică. În schimb, am obținut o calitate excepțională pentru vinurile rosé și roșii, va fi un an de referință cu siguranță. Merlot, Pinot noir și Syrah rosé, Syrah-ul fiind foarte picant, Fetească neagră și Cabernet Sauvignon roșu, dar și puținul Sauvignon blanc rămas au toate șansele să fie excepționale”, spune Nicu Mateescu, oenologul Domeniului Bogdan.
Caii de la Letea zburdă fericiți
„Pentru Via Viticola Sarica Niculițel și Crama Histria am avut un an bun, poate chiar cel mai bun dintre ultimii ani”, spune Alin Lăzărescu, directorul general al grupului Vintruvian Estates, care deține, de asemenea, cramele Olterra din Drăgășani și DeMatei din Dealu Mare (detalii despre acestea în zona de care aparțin!).
„Am avut o producție cu 30% mai mare decât anul trecut, cu acumulări foarte bune de aciditate. Baza pentru spumante este deja foarte bună, am avut o toamnă mai rece, cu diferențe de temperatură zi/noapte de 9 grade au și mai mari. Au ajutat și irigațiile, care acoperă 243 de hectare, cam jumătate din suprafața totală pe care o avem în Dobrogea, dar a fost și un an bun, cu o toamnă de excepție. Avem deja semne că va fi un Aligote foarte bun, atât vinul liniștit, cât și spumantul, rosé-uri foarte bune și o Fetească neagră excelentă”, ne-a declarat Alin Lăzărescu.
MUNTENIA
Gramofon Wine, ger și calitate de excepție
La Gramofon Wine, gerul din aprilie a distrus mare parte din Feteasca regală și a afectat și Feteasca neagră, mândria cramei, dar anul s-a încheiat cu bine, ba chiar cu promisiunea unor vinuri de excepție.
„Am pierdut mult, dar ceea ce a rămas a fost excepțional”, spune Marcel Pascu, co-proprietar Gramofon Wine. Pierderile semnificative au fost la Fetești, în primul rând – am rămas cu 30-35% din Feteasca regală, dar vinul de anul acesta are niște arome cum eu n-am mai întâlnit până acum. Pentru roșii, însă, a fost un an de excepție – Fetească neagră, Merlot, Cabernet Sauvignon, toate sunt foarte bune, iat Chardonnay, după primele zece zile de fermentație, deja arăta excelent. A fost un an mult mai echilibrat, am avut și 15 grade diferență între zi și noapte, am avut ploi înainte de cules și, în general, ploi mai bune decât anul trecut”, adaugă Marcel Pascu.
Un an peste medie și la Crama DeMatei
La Zorești, la Crama DeMatei, se anunță un an excepțional pentru vinuri roșii, cu perspective bune deja și pentru anul viitor.
„Am avut un septembrie destul de rece și am avut ploi de 60-65 de litri între 28 august și 20 septembrie, ceea ce a făcut să nu avem acumulări excesive de zaharuri, un bun echilibru cu aciditatea, acumulare de antociani excelentă… Recolta a fost cu 40% mai mare decât în 2024, iar ploile pare că vor continua și în iarnă, ceea ce ar însemna să avem un subsol pregătit pentru anul viitor, dat fiind că noi avem straturi de argilă, care rețin umiditatea, dar nu excesul de apă. Un an peste medie, clar, chiar cel mai bun an pentru vinuri roșii din 2019 încoace”, a declarat Alin Lăzărescu, directorul general al grupului Vintruvian Estates.
TRANSILVANIA
Jidvei, în echilibru perfect
După acum am mai avut ocazia să anunțăm în acest an, primele ploi de vară au ajuns la Jidvei exact când vița-de-vie începea să fie în pericol din cauza secetei. De la acel moment critic depășit cu bine, anul a decurs excelent.
„Am ajuns la o medie de 10 tone la hectar, cu struguri culeși începând de la 180 de grame de zaharuri la litru și până la 240-260, deci s-au echilibrat foarte bine. Am avut struguri foarte sănătoși, fără nici o problemă de putregai sau boabe crăpate, cu aciditate bună, specifică, de altfel, locului”, ne-a declarat Ioan Mărginean, director de viticultură Jidvei.
Modificările climatice se fac, totuși, simțite și aici, într-una dintre cele mai bine protejate areale viticole din România. Plantațiile se refac, treptat, cu un sistem de conducere mai înalt (strugurii cresc la o înălțime mai mare, cu multe avantaje, de la recoltatul mecanic mai ușor la tratamente mai ușoare și mai naturale, ventilație naturală etc.). Și, dacă vinurile roșii de aici erau doar un vin în urmă cu 30-40 de ani, succesul avut de Pinot Noir-ul roșu din gama de Pinot-uri recent lansată, împreună cu condițiile excelente din acest an, au încurajat și o primă tentativă de a produce un Cabernet Sauvignon roșu. Noi sperăm să-l gustăm în curând.
MOLDOVA
Domeniile Averești: Cules în două etape
Despre Domeniile Averești s-a dus vestea atât de mult încât mare parte din Sauvignonul blanc și Rieslingul din acest an erau precontractate, înainte chiar ca vinurile să fie gata. Iar cei care au pariat pe acest producător se vor bucura, pentru că anul s-a dovedit a fi excelent.
„În primele săptămâni am cules pentru bazele de spumant – Pinot noir, Chardonnay, Fetească regală, apoi mare parte dintre soiurile albe. Ploaia ne-a oprit timp de o săptămână, după care am avut parte de o Fetească neagră la maturitate deplină, culeasă într-un moment foarte bun. În total, un an foarte bun pentru Busuioacă, Zghihară, Sauvignon blanc, Aligote și Fetească regală, ne așteptăm la vinuri de excepție. La nivel de recoltă, rezultatele mult sunt peste 2024, cu multe zone unde am avut 13 tone la hectar, față de 8-9 tone, cât am avut anul trecut, cu aciditate foarte bună, pentru vinuri echilibrate, cu 11,5-12,5% alcool, așa cum ne dorim să facem”, ne-a spus Claudiu Crețu, directorul de producție al Domeniilor Averești.
Beciul Domnesc: Grindina și înghețul sunt motive de îngrijorare
2025 promite vinuri bune și în sudul Moldovei, la Beciul Domnesc, însă există semnale de alarmă pentru anii următori, de la seceta pedologică instalată la absența sistemelor antigrindină sau a subvențiilor pentru soluții de prevenție a înghețului.
„Și în acest an, am observat că soiurile autohtone au avut o evoluție cu mult mai favorabilă decât soiurile internaționale, plantate în aceleași bazine viticole. Astfel, Galbena de Odobești, Feteasca Regală, Tămâioasa Românească și Busuioaca de Bohotin ne vor oferi și în acest an vinuri cu o calitate de excepție. În egală măsură, vinurile noastre roșii ne vor aduce bucurie. Concentrarea aromatică va genera surprize plăcute, mai ales la Feteasca Neagră, Cabernet Sauvignon și Syrah.
În linii mari, putem vorbi de un an agricol bun, dar în care s-au simțit efectele desființării sistemului antigrindină – în special în podgoriile Huși și Cotești. Absența măsurilor de prevenție este un factor care contribuie la pierderi semnificative de recoltă. Nu doar grindina, ci și înghețul, produc efecte nu doar în anul de recoltă curent, ci și în următorii 2-3 ani, fapt pentru care ar trebui să existe o politică concertată pentru reinstalarea sistemelor antigrindină și pentru acordarea de subvenții în vederea achiziționării unor soluții moderne și eficiente de combatere a înghețului.
Efectele secetei pedologice se fac resimțite chiar dacă, în acest an, plantațiile noastre au beneficiat de un regim de precipitații mai bine eșalonat comparativ cu cel înregistrat în anul precedent, însă aceasta nu înseamnă că plantațiile nu suferă de stres hidric, în special în lunile iulie și august. Corectarea deficitului hidric din sol necesită cel puțin o iarnă cu pături consistente de zăpadă, ori în acest moment nu există premisele unei astfel de ierni”, a avertizat Corina Nedelcu, Product Manager la Beciul Domnesc.
OLTENIA
Vița-de-vie, recuperată integral la Avincis
Seceta de anul trecut a pus în pericol plantele, dar ploile din acest an au ajutat la recuperarea lor deplină la Avincis, în Drăgășani.
„Producția nu a fost mult mai mare, poate cu 10-15%, dar marea bucurie a fost să vedem că plantele sunt bine, că și-au revenit complet după arșița și seceta de anul trecut. În 2025, am avut lunile mai și iunie destul de umede, urmate de iulie și august secetoase, dar la începutul lui septembrie am avut averse – „showers”, cum se spune – nu în volume foarte mari, ploi cu durată scurtă, astfel încât nu am avut complicații cu potențialele boli. Am împărțit culesul în etape, pentru a avea un echilibru bun între musturile strugurilor culeși mai devreme și din cei culeși mai târziu, iar rezultatele sunt mai mult decât promițătoare”, ne-a povestit Valeriu Stoica, fondatorul cramei Avincis.
An excelent la Olterra
Din ultimii patru ani, 2025 an a fost, cu siguranță, cel mai bun. Este chiar posibil să fie cel mai bun din ultimii 15 ani”, spune plin de bucurie Alin Lăzărescu, directorul general Vintruvian Estates despre recolta 2025 de la Olterra, cea mai recentă achiziție a grupului.
„Avem indicatorii pe care ni-i doream, în toate atributele. Aciditate foarte bună, pH excepțional, mai ales la Crâmpoșia selecționată, Fetească albă și Fetească neagră. Am avut ploi după 20 august, cam 20-22 de litri pe metru pătrat, care au înviorat și revigorat plantele, astfel încât la cules nu am avut nici diluție, nici stafidire. În plus, strugurii au ajuns la o maturitate fenolică de excepție, iar acumulările de zaharuri au fost exact cum ni le doream – putem să facem o Crâmpoșie sub 12%, un Negru de Drăgășani sub 14% alcool”.
CONCLUZIILE WINES OF ROMANIA
Dincolo de informațiile primite de la partenerii noștri, cărora le mulțumim, mai există informații și interpretări de context care trebuie reținute
- Există în România și zone care au suferit, încă un an, din cauza secetei, mai ales în Sudul Olteniei, există și zone unde gerurile târzii au afectat mai mult sau mai puțin sever recolta dar, în total, la nivelul întregii industrii, 2025 a fost un an bun. Rămâne ca vinurile să confirme în următorii ani așteptările producătorilor.
- A prins tracțiune, la nivel de industrie, o discuție despre efectul sistemelor antigrindina, acuzate – mai ales de către cei afectați de secetă – că nu ar contribui doar la combaterea grindinei, ci ar fi și un motiv pentru absența ploii, în general. Vocile sunt împărțite, iar noi vom urmări subiectul.
- Dacă discuțiile la nivel global, unde recolta rămâne la un nivel foarte redus, cu doar 3% mai mare decât în 2024, se referă la detensionarea stocurilor, recolta cu aproape 30% mai mare din România nu este neapărat un semn bun, mulți producători având încă probleme cu stocurile existente.
- Comunicarea (diferențiată a) vinului pe piața internă și o strategie comună și coerentă a producătorilor pentru export devin imperative, orice întârzieri reprezentând potențiale pierderi masive.
- Avem vii, avem vin, avem o clasă de consumatori care crește încet, dar sigur, iar lumea începe să afle despre vinul românesc. Am început chiar să investim în enoturism, piesa lipsă pentru a avea fundația completă a unui ecosistem – cu autostrăzile va mai dura un pic, dar deja se ajunge mai repede și mai ușor oriunde în țară. Lipsește doar vocea comună a industriei pentru ca fructele a două decenii de investiții, muncă și pasiune să poată fi gustate așa cum se cuvine.
