Fetească regală, cel mai cultivat soi din România. Studiu de caz: Jidvei

Deși abia a împlinit un secol de când are numele oficial de Fetească regală (variantele anterioare incluzând Dănășeană și Galbenă de Ardeal), acest strugure e ste cel mai cultivat strugure din România, acoperind 12.039,44 hectare.

Despre originea sa au circulat mai multe variante, primele fiind că ar fi o încrucișare liberă între Fetească albă și Frâncușă albă (Dunnschalige), Honigler sau Grasă de Cotnari. Cercetările genetice recente au indicat drept părinți ai soiului Feteasca albă și Frâncușa.

Fetească pentru rege sau Feteasca regelui?

Numită în literatura de specialitate Galbenă de Ardeal / Dănășeană / Fetească de Daneș în primii ani ai secolului XX, pare că și-a primit botezul cu ocazia prezentării vinului în București, în 1925, sub numele de Fetească regală, fiind apreciat de Regele Ferdinand la o expoziție. Detaliile sunt neclare, o poveste ar spune că, de fapt, Ferdinand ar fi exclamat „Un vin demn de un rege”, iar pepinieristul Friedrich Caspari ar fi rebotezat strugurele în onoarea sa, în timp ce alte versiuni spun că „Fetească regală” era, de fapt, un brand creat de Caspari pentru a-și prezenta vinul.

Feteasca regală în cifre

1. Cel mai cultivat soi de struguri de vin din țară:

Feteasca regală este astăzi un pilon al viticulturii românești și, în același timp, cel mai cultivat soi de struguri de vin din România, cu o suprafață totală de 12.039,44 hectare. Depășește astfel soiuri consacrate precum Feteasca albă (11.752,45 hectare), Merlot (10.861,77 hectare), Riesling italian (6.622,25 hectare) sau Sauvignon blanc (5.540 hectare), confirmând adaptabilitatea și relevanța sa în peisajul viticol național.

2: Repartiția pe regiuni viticole

Din punct de vedere geografic, Moldova concentrează cea mai mare parte a plantațiilor de Fetească regală, cu 6.441,86 hectare, urmată de Muntenia-Oltenia (2.039,30 hectare) și Transilvania (1.735,44 hectare), regiune în care soiul s-a născut. Suprafața cultivată continuă în Crișana-Maramureș cu (695,28 hectare), Dobrogea (378,45 hectare), Banat (350 hectare) și Nisipurile sudului (69,58 hectare).

3: Județele cu cele mai mari suprafețe de Fetească regală:

La nivel județean, Vrancea domină net clasamentul, cu 4.993,39 hectare de Fetească regală, urmată de Alba (1.501,45 hectare), Vâlcea (722,75 hectare), Prahova (676,57 hectare) și Galați (658,48 hectare).

Sursa: ONVPV, 2025

Studiu de caz: Jidvei, cel mai mare producător de Fetească regală

Cel mai mare cultivator de Fetească regală din România (și, implicit, din lume) este Jidvei, care a ajuns la 803 hectare plantate cu acest soi, aproape jumătate din toată suprafața dedicata acestui strugure în Transilvania.

Și, evident, pentru o asemenea suprafață, există o capacitate practic nelimitată de a experimenta, descoperi și îmbunătăți rezultate dintre cele mai diverse. Deja, la Jidvei, Fetească regală nu mai înseamnă doar vin, ci și celebrul distilat Jidvei și, mai recent, verjus, un produs gastronomic de excepție. Dar să le luăm pe rând…

Gustul unei generații

Dintre versiunile de Fetească regală de la Jidvei, sunt câteva care au ajuns, cel mai probabil, pe papilele fiecărui consumator român în ultimele decenii. Sunt o prezență puternică și continuă de atâta vreme încât sunt, cu adevărat, parte din viața de zi cu zi. Tradițional (zis și „fetele de la Căpâlna” sau „bănuții”) are peste 40 de ani de continuitate. Este, alături de „Grigorescu” (eticheta realizată după pictura „În grădină”), una dintre cele două versiuni demiseci ale gamelor entry-level (în gama Clasic este vin sec!). Tot dintre brandurile istorice, Tezaur (deși face parte din istoria modernă a cramei, are deja 23 de ani!), oferă un plus de arome, așezând Feteasca regală în două cupaje seci, cu Sauvignon blanc sau cu Muscat Ottonel.

2025 – un an de referință pentru Feteasca regală

Drumul spre premiumizare

De la începutul anilor 2000, o parte din ce în ce mai importantă din producția Jidvei a fost orientată către vinuri premium. Feteasca regală a intrat, evident, în aceeași tendință, deși aici experimentele au durat mai mult decât în cazul altor soiuri – beneficiare, de altfel, ale unei expertize internaționale de secole.

O Fetească regală venerabilă

În martie 2025, la RO-Wine de primăvară, ediția din Cluj, a putut fi admirată, în premieră pentru publicul larg, Feteasca regală Grand Reserve 2009, o minunăție greu de imaginat – un vin matur, dar plin de viață, care păstrează, la vârsta sa respectabilă, arome curate de fruct, echilibrat și rotund, cu o viață viitoare imposibil de estimat. „A fost un an excelent, 2009..:”, spune Ioan Mărginean, director tehnic de viticultură al Jidvei. Iar Costi Drăgan, sommelierul cramei, adaugă „a fost genul de an în care totul a mers așa cum ne doream – acumularea de zaharuri, de polifenoli, momentul de maturitate tehnologică al strugurilor, totul a fost excelent. Și 2025 nu pare mult diferit”.

O Fetească regală de terroir

Pregătită de lansare în vara anului trecut, prezentată în avanpremieră la RO-Wine de toamnă și lansată oficial la Paris, cu ocazia festivalului Un Weekend A L’Est, gama Spirit este o colecție de (deocamdată) trei vinuri care vorbesc despre terroir.

Eticheta ornamentată discret cu motive populare din tradiția transilvăneană, strugurii aleși în cel mai bun moment al maturității lor, un vin maturat în butoaiele mari, de 500 de litri, fabricat exclusiv din lemn de stejar din pădurile Jidvei – totul concentrează în sticlă ideea de „terroir”, de gust și istorie a locului. Într-un cuvânt, Spiritul acestuia, de la oameni, cu munca și tradițiile lor, la gustul anului în care s-a născut vinul. Pentru Feteasca regală din această gamă, lemnul de stejar a fost utilizat cu multă reținere, cât să-și dăruiască, delicat, aromele distincte, dar fără a afecta caracterul vinului.

Ana, ce Fetească regală!

Premiat cu medalie de aur la Concours Mondial de Bruxelles, încă înainte de lansare, Owners’ Choice – Ana Fetească regală a fost lansată oficial în cadrul Concertului Regal Caritabil, eveniment organizat de Fundația Regală Margareta a României. Floral, cu accente de fruct, elegant și armonios, un vin-reper pentru capacitatea soiului de a produce vinuri excepționale.

Multe bule!

Feteasca regală este cea care dă „gustul locului” în spumantele albe Jidvei și Mărgăritar, a căror rețetă cu mici variații, este de 47% Chardonnay, 44% Fetească regală și 9% Pinot noir. O proporție asemănătoare veți găsi, de altfel, și în excepționalul Mysterium brut Vintage 2021, în ediție limitată.

Feteasca regală strălucește (și face bule) și de una singură, în spumantul Scintti (după metoda charmat) sau în spumantul Fetească Regală Jidvei, creat în exclusivitate pentru programul Deschidem Vinul Românesc al Carrefour România. Am aflat însă, în exclusivitate, că se pregătește și un spumant după metoda tradițională, exclusiv din Fetească regală, pentru viitorul apropiat!

Deci, pentru orice ocazie, dar și pentru micile plăceri de zi cu zi, veți putea găsi spumantul potrivit din Fetească regală!

Distilate și gastronomie

Se spune că primii struguri culeși la Jidvei sunt cei folosiți pentru producerea distilatelor de vin – Jidvei Vinars V.S, VSOP și (tot din 2025!) XO, primul XO (extra-old) născut aici și lansat oficial tot la Paris, de această dată la Centre Pompidou, cu ocazia retrospectivei Radu Jude.

Cumva, afirmația este corectă, dacă ne referim la strugurii culeși în recoltă. Doar că, mult înainte, la începutul verii,când strugurii abia au dat în pârgă și se apropie de 100 de grame de zahăr la litrul de must, dar au o aciditate explozivă, de aproximativ 30 de grame la litru, se culeg strugurii de Fetească regală pentru verjus.

Această delicatesă, încă pe cale de a se consacra în România, este un „condiment” gourmet, înlocuitor pentru lămâie și oțet, cu o versatilitate fantastică. „L-am folosit la dressing-uri, sosuri, cocktailuri, limonade, oriunde se simte nevoia de ceva acru sau acrișor, și a fost excepțional în toate versiunile”, spune sommelierul Jidvei, Costi Drăgan. Mai multe detalii puteți descoperi aici: https://www.jidvei.ro/verjus/.

Concluzii

E nevoie de un sat ca să crești un copil se spune. Sau, în traducere, e nevoie de o țară ca să obții tot ce se poate de la un soi de struguri. România are destule Fetești regale excelente și 25 de ani de când primii producători au început, spre lauda lor, să experimenteze diverse expresii ale soiului.

În nici un loc, însă, nu a fost declinat acest strugure în atâtea versiuni ca la Jidvei. Normal, cumva, revenind la ideea că aici se află cea mai mare suprafață de Fetească regală din lume, celor peste 800 de hectare existente urmând să li se mai adauge, în viitor, încă vreo 30, după cum ne povestea directorul de viticultură, Ioan Mărginean.

Iar 2025 a fost un an plin de confirmări, pe care abia așteptăm să le urmărim în timp – de la venerabila Grand Reserve 2009 la Spirit sau Owners’ Choice Ana Fetească regală (să nu uităm nici de XO!), cel mai cultivat soi din România și-a îmbogățit patrimoniul de expresii și și-a consolidat un drum viitor către recunoașterea internațională.